joi, 9 februarie 2017

Avem timp sa citim adevarul?

Iar ”ne-o dam in cap” cu semiadevaruri, informatii gresite sau neverificate.

Cum putem sa credem cu usurinta minciuni sau semiadevaruri e o mare mirare pentru multi. Dar principalul motiv pentru care aceste falsuri prind contur de veridicitate tine de noi. De inclutura, nepriceperea și necunoașterea noastra. Multi spun ca nici nu prea am avea cum sa ”știm” cu adevarat sau sa ”ințelegem” complet, deoarece nu suntem specialiști intr-un anumit domeniu. Drept, finanțe sau geopolitică sunt teme des intalnite in agenda publică in ultima vreme, dar noi am fi ”nespecialiști”.
Corect, nu suntem specialiști în aceste domenii la fel cum nu suntem în chirurgie cardio-vasculară, fizică cuantică sau fuziune nucleară. Dar de dat cu părerea ne dăm. Solutia ar fi sa ne informăm complet si din cat mai multe surse independente.

Da, știu, nu spun nimic nou. Topuri, clasamente sau categorisiri ale institutiilor media au fost făcute în varii moduri, încercând să ne arate pe cine sa credem și de ce. Eu zic că nu acolo trebuie să căutam adevarul. Ci la sursă. Sa citim fara sa ascultam pareri influentate de emotie sau interese. 
Dar acest lucru dureaza. Tocmai de aceea știu ca nimeni nu va citi tot articolul pana la final J Așa ca îl voi republic ape bucăți

Iată astfel un articol fluviu despre temele curente. OUG 13, Multinaționalele, defrișarea pădurilor.
Incepem cu OUG 13/2017 - data la ceas de filme XXX

Trei tabere: guvernul pro OUG; manifestanții din Piața Victoriei antii OUG si anti Guvern și susținătorii PSD care erau anti-manfiestanților (sic) din victoriei.
Ordonanta. Va rog cititi-o aici; http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_13_2017_modificare_lege_286_2009_codul_penal_lege_135_2010_codul_procedura_penala.phphttp://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_13_2017_modificare_lege_286_2009_codul_penal_lege_135_2010_codul_procedura_penala.php

Acesta este textul ei, fara pareri pro sau contra:

Articolul 1 prevedea ca: Abuzul in serviciu Art. 297
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu stiinta, indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevazute si garantate de legile in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. 
(2) Fapta functionarului public care, in exercitarea serviciului, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. 
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative." 
Mai trebuie sa stimi si ce sunt acelea ”acte normative” . Un exemplu aici
Actele juridice normative sunt legile și acte normtive subordonate legii. Astfel, avem Consitutia, legile organice, legile, ordonantele, ordonantele de urgenta, hotarari de guvern, consiliu judetean sau local hotarari de ministru etc.
Luam mai întai prima modificare adusa Art.297 C penal prin aceasta ordonanță. In formatul anterior OUG 13 era pedepsita fapta functionarului care ”nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos ”. Acum aceasta sintagma a fost schimbata cu ” indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta”.
Se vede că Guvernul a enumerate LIMITATIV tipul de acte normative, prin a caror încălcare, se comite abuz in serviciu. Mai exact, NU se comite abuz în serviciu dacă funcționarul încalcă prevederi dintr-o hotărâre de consiliu judetean de exemplu. De ce e mai bine așa? Ne spune CCR
Guvernul a invocat în motivarea OUG13 Decizia nr. 405/2016 a CCR referitoare la art. 297 C. Pen ca bază și motiv al emiterii ordonantei. Hotararea o gasiti aici: https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2016/06/decizia_405.pdf
La pct 57 din hotarare, ” Curtea constată că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi cele ale art.297 alin.(1) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), întrucât sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată.”. revenind la intrebarea de ce e mai bine asa, aceeași decizie a CCR explică, detaliat, mai ales la pct 60  ``Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului.”
Bun, deci lege si ordonanțe e corect.
Dar pragul? Cum e dom`le cu pragul? Aici explicatia și justificarea Guvernului nu mai exista.
Curtea, în acea decizie spune, așa cum a menționat guvernul, că: ”Curtea reţine că din perspectiva principiului „ultima ratio” în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.”. Dar, și e un mare DAR, guvernul nu a menționat CONCLUZIA curții pe această temă detaliata la pct 75 al deciziei: ” Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea 36 faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu.” Si concluzionează la pct 80 ” În concluzie, Curtea reţine că sarcina aplicării principiului „ultima ratio” revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de 38 a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare.”.
Mai simplu, curtea nu cere nici o modificare, cere doar ca instituțiile statului să evaluze intenția și să încadreze la infracțiunile de abuz în serviciu acțiunile care au prejudiciat grav sau adus atingere drepturilor, însă indifferent de valoarea lor.
Rog pe orcine să îmi găsească pragul în decizia CCR.
Mulți dintre cei ce au justificat acțiunea guvernului fac mențiune la Convenția de la Veneția. Chiar și guvernul a facut-o. Dar curtea constituțională, desi citează convenția, nu concluzionează că, pe baza ei trebuie impus vreun prag. Oricât ar fi acesta. 2 lei sau 200.000 ron.
Dar ce spune Comisia de la Venetia? Curtea constată că, în cadrul acestui raport, Comisia de la Veneţia a considerat că << prevederile penale care interzic „abuzul în serviciu”, „folosirea inadecvată a puterilor” şi „abuz de putere” sau infracţiuni similare se găsesc în numeroase sisteme juridice europene, iar Comisia de la Veneţia recunoaşte că poate exista necesitatea pentru asemenea clauze generale ”[…].Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale cu privire la „abuzul în serviciu”, „abuz de putere” şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice ş.a.m.d. […].poate fi considerată adecvată cerinţa unei intenţii de câştig personal, fie pentru persoana în cauză sau, de exemplu, pentru un partid politic.”
Astfel, comisia de la Veneția crede că o faptă precum cea comisă de dl Dragnea in dosarul referendumului este abuz de putere/abuz în serviciu. La fel si cea a lui Blaga.
Dar, mai mult, comisia se referă la fapte împotriva drepturilor fundamentale sai subminarea imparțialității administratiei publice.  Aceste fapte, dacă sunt comise, produc un impact mult mai mare dacă sunt comise prin ”acte normative!”.

Dar OUG 13 vroia sa dezincrimineze complet această faptă, respectiv abuz in serviciu prin acte normative. De ce? Aici chiar nu există o explicație logică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu